Facultatea de Psihologie – Merita? Pareri de la un Absolvent

In ultimii ani, Psihologia atrage tot mai mult interesul oamenilor. Pe de o parte, este un domeniu in tendinte, in sensul ca este din ce in ce mai promovat, atat de specialisti, cat si de profani. Pe de alta parte, din ce in ce mai multi oameni au devenit deschisi spre auto-cunoastere si dezvoltare personala. De asemenea, complexitatea societatii moderne in care traim creeaza oamenilor probleme de adaptare, anxietate, tulburari emotionale; astfel, din ce in ce mai multi oameni cauta ajutorul psihologilor / psihoterapeutilor, consilierilor.

Vrei sa dai la Facultatea de Psihologie, dar te intrebi daca merita sau daca este alegerea potrivita pentru tine? M-am gandit sa incerc sa ofer o perspectiva asupra acestui subiect, pentru ca si eu am avut intrebari despre Facultatea de Psihologie si mi-au fost de ajutor unele articole de pe Internet si pentru ca inteleg cum este sa fii indecis si sa nu ai acces la informatii “din interior”.

Desigur, este o parere subiectiva, pentru ca este bazata pe propriile experiente. Dar, intr-o masura si obiectiva, pentru ca si alti studenti de la alte universitati au pareri similare. Iti recomand sa te documentezi bine, direct de la sursa, inainte de a lua o decizie.

Facultatea de Psihologie – Merita? Ce optiuni am dupa absolvire?

Daca va referiti la raportul investitie / oportunitati, raspunsul este simplu: merita atat timp cat:

  • iti place ceea ce studiezi;
  • ti-ar placea sa profesezi in domeniu;
  • exista o potrivire intre cerintele specifice domeniului si caracteristicile tale personale;

Este bine sa stii inca de la inceput ca timpul si efortul investite in viitoarea cariera nu sunt de ignorat

Nu poti deveni psiholog / consilier psihologic / psihoterapeut direct dupa absolvirea celor 3 ani de facultate. Va trebui sa urmezi si un master (2 ani), ales in functie de specializarea pe care ti-o doresti:

  • psihologie clinica si psihoterapie;
  • psihologia muncii, transporturilor si serviciilor;
  • psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala;
  • Psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale, Psihologie judiciara;

Pentru a deveni psihoterapeut, trebuie sa absolvi atat un master (program universitar), cat si o formare de baza/complementara (de obicei, tine 2 sau 3 ani) intr-o scoala de psihoterapie (asociatii afiliate colegiului psihologilor):

pentru specialitatile psihoterapie si consiliere psihologica se adauga cerinta absolvirii unui program de formare de lunga durata in psihoterapie, respectiv consiliere psihologica, conform standardelor pentru programele de formare;

pentru specialitatile psihoterapie si consiliere psihologica se adauga cerinta parcurgerii unui numar minim total de 150, respectiv 100 de ore de dezvoltare personala/autocunoastere/experienta terapeutica personala, dupa caz, recunoscute de catre scoala de psihoterapie/furnizorul de formare care deruleaza programul;” (art. 4 din Anexa nr. 3, Hotarârea nr. 7/2019).  [1]

Dupa ce iti iei atestatul de libera practica de la Colegiul Psihologilor, vei continua sa urmezi diferite cursuri si workshopuri de perfectionare:

“ (3) Formarea continua este ulterioara educatiei initiale si se orienteaza spre dezvoltarea de competente care pot defini un traseu de specializare profesionala sau asigura psihologilor dezvoltarea competentelor profesionale deja dobândite. Acumularea de credite din formarea continua reprezinta o conditie a mentinerii atestatului de libera practica si de schimbare a treptei de atestare.” (art. 1 din Anexa nr. 2) [2]

De asemenea, exista trei trepte profesionale de specializare intr-o anumita ramura de psihologie: 

  1. Psiholog practicant (in specializarea aleasa):

 a)  sub supervizare;

 b) autonom.

2. Psiholog specialist.

3. Psiholog principal.

Acestea se obtin fiecare dupa un numar de ani de practica si alte conditii.

Masterul este accesibil ca investitie financiara – in jur de 4000 ron pe an. Formarea in psihoterapie (sunt mai multe tipuri / scoli), incepe de pe la 1600 euro pe an.  

Si, fie vorba intre noi, masterele sunt de multe ori slabe calitativ, iar formarile dubioase. Ca, deh, traim in Romania! Nu ne dezicem!

Daca ai sau vei avea un loc de munca bine platit, care sa iti permita sa pui deoparte lunar minim 400-700 ron / luna pentru a-ti achita studiile, te vei descurca, dar nu stiu cum vei sta la capitolul timp si energie, deoarece un loc de munca bine platit vine, de multe ori, la pachet cu un program full-time, cu stres si responsabilitati.

 La master este nevoie de prezenta ta de cateva ori pe saptamana (orarul variaza de la o universitate la alta). In cazul formarilor alternative, de cele mai multe ori, orarul este lejer – o data sau de doua ori pe luna, in week-end.

Atentie, insa, s-a schimbat legea psihologului si am auzit ca vor mai fi schimbari. Se incearca obligativitatea masterului. Oricum, masterul este obligatoriu pentru a trece la urmatoarea treapta.

 Probabil, dupa ce ai citit toate acestea, esti putin demoralizat. Psihologul, la fel ca si medicul, are o responsabilitate foarte mare fata de clienti / pacienti. Asa cum medicul, din neatentie sau lipsa de pregatire, face o greseala care conduce la moartea unui pacient, la fel si psihologul poate ignora anumite semnale din partea clientilor / pacientilor cu tulburari psihice, care pot conduce la evenimente nefericite.  Prin urmare, este nevoie de o pregatire temeinica.

Tine cont de faptul ca nu trebuie sa le faci pe toate unele dupa altele. Poti face o pauza dupa facultate, timp in care te poti angaja, te poti implica in diferite proiecte de voluntariat, care sa te ajute cu latura financiara, respectiv cu alegerea directiei / specializarii.

 Dupa cum mentionam mai sus, exista mai multe domenii in care te poti specializa. Oportunitatile de cariera sunt variate, cel putin in teorie.

Ca psiholog clinician (facultate + master in psihologie clinica) vei lucra in spitale si asociatii sau in cabinetul privat; vei realiza evaluari, teste si diagnostice de personalitate care sa le completeze pe cele ale medicului psihiatru; vei face planuri de interventie si psiho-educatie clientilor. Atat!

In postul de consilier psihologic vei oferi servicii de dezvoltare personala, mai simplu spus, pentru ca vei lucra cu probleme sub-clinice, cu persoane sanatoase mintal. Atentie, a nu se confunda cu profesia de consilier in dezvoltare personala, care se obtine in 2 zile[3].

 Nici psihologul clinician, nici consilierul psihologic nu pot realiza interventii pentru clientii care au o tulburare psihica / psihopatologii (depresie, borderline, tulburare de anxietate generalizata, fobii, etc). Doar psihoterapeutul si psihiatrul trateaza; primul prin psihoterapie, al doilea prin medicamente. Psihiatrul are o facultate de medicina terminata si un rezidentiat in psihiatrie.

Asadar, daca vrei sa devii psiholog din ala cum ai vazut tu prin filme, de fapt iti doresti sa devii psihoterapeutSerialul “In Treatment”[4] se apropie de realitatea din cabinet, dar tot un film ramane. Pentru a deveni psihoterapeut, vei urma: facultate + master + formare complementara/de baza intr-o scoala de psihoterapie. Vezi la referinte o lista cu tipurile de psihoterapii.[5]

Daca te specializezi in psihologia muncii, transporturilor si serviciilor (facultate + master), poti lucra in departamentul de resurse umane al unei companii; poti avea propriul cabinet si da avize pentru permisul de conducere; poti emite avize de angajare, in urma efectuarii unei evaluari psihologice. Si lista poate continua.

Cum spuneam mai sus, in teorie, oportunitatile de cariera sunt variate. In practica, este foarte greu sa te angajezi intr-un spital, intr-o clinica sau intr-o scoala. In practica, este greu sa atragi suficienti clienti la cabinetul propriu, cat sa iti asiguri cheltuielile de baza. Romanii inca sunt foarte reticenti cand vine vorba de a apela la serviciile unui psiholog / psihoterapeut. Prefera pseudostiintele[6][7].

Plus ca mai intervine si un impediment ce tine de varsta psihologului/ psihoterapeutului. Daca ai terminat studiile in jurul varstei de 25 de ani si vrei sa ai propriul cabinet, te vei lovi de reticenta clientilor. Acestia vor considera ca nu ai suficienta experienta de viata pentru a-i intelege sau a-i ajuta cu blocajele/ conflictele cu care se confrunta la locul de munca, in relatia de cuplu, cu copii; prin urmare, s-ar putea sa fii nevoit sa lucrezi o perioada doar cu copii si adolescentii.  Atentie, nu spun ca nu vei reusi in ciuda varstei; doar ca va fi putin mai greu, caci te vei lupta cu preconceptiile.

Imi place psihologia. Vreau sa fac facultatea, doar asa, pentru mine.

Nu as ocupa locul unei persoane care isi doreste cu adevarat sa profeseze in domeniu, doar pentru ca ma plictisesc acasa sau doar de dragul de a avea o diploma.

Din punctul meu de vedere, daca te pasioneaza psihologia si vrei sa afli mai multe, din curiozitate sau pentru a te cunoaste mai bine, dar nu intentionezi sa profesezi, facultatea nu este, oricum, o alegere ideala. Pentru asta exista sute de cursuri online in limba engleza – gratuite sau cu plata, foarte utile, bine documentate si pe intelesul tuturor; exista grupuri de dezvoltare personala sau terapie de grup si individuala; exista carti de psihologie practica si filme psihologice / cu psihologi.

Facultatea de Psihologie nu este o facultate usoara.  Repet – psihologia este o stiinta. Pe langa unele lucruri interesante, utile pentru cunostintele tale generale,

  • vei invata statistica, metode de cercetare; [8]
  • iti vei scrie temele si proiectele in limbajul de lemn specific (APA); [9]uita de referatele copy-paste, de traduceri dintr-o singura sursa;
  • vei citi articole stiintifice in limba engleza, mai greu de descifrat si inteles; nu sunt ca articolele de pe internet. Vezi un exemplu de articol stiintific la Referinte. [10]
  • vei invata lucruri care te plictisesc si care nu te intereseaza personal pentru a trece examenele;
  • vei citi sute de pagini despre diferite concepte si te vei intreba cum pot unii sa transforme subiecte atat de ofertante/fascinante intr-o insiruire de propozitii pompoase, fara aplicatie practica.
  • vei afla “Ce este”, “De ce?”, dar mai rar “Cum sa”. De exemplu, vei invata ce este motivatia, vei afla care sunt cele mai cunoscute teorii, dar nu prea vei afla efectiv cum sa te auto-motivezi, cum sa iti motivezi angajatii.
  • vei afla ce este depresia, care sunt tratamentele indicate, dar nu vei afla efectiv cum sa ajuti sau cum sa tratezi o persoana care este in depresie; acestea facand subiectul masterului si formarii complementare.

Dau la Psihologie pentru ca ma obliga parintii sa urmez o facultate, iar psihologia pare o specializare usoara.

In cazul promotiei mele, cam 60% dintre studenti au absolvit facultatea de psihologie. Unii, care au intrat doar pentru diploma, au realizat ca nu este o facultate usoara, ca sunt prea multe teme, ca statistica psihologica este prea grea si neinteresanta pentru ei, ca sunt prea multe informatii inutile pe care trebuie sa le memoreze, ca facultatea este uneori “moartea pasiunii”. Altii, si-au dat seama ca psihologia este interesanta, dar nu este vocatia lor.  

Repet, eu nu as ocupa locul unei persoane care isi doreste cu adevarat sa profeseze in domeniu, doar pentru o diploma ce va fi uitata intr-un sertar. Profesia de psiholog tine de vocatie.

Daca nu stii ce facultate sa urmezi, ai putea sa iti acorzi timp sa afli ce iti doresti, ce ti se potriveste; te-ai putea inscrie la niste internshipuri, ai putea face voluntariat, te-ai putea duce la tot felul de cursuri si conferinte; ai putea apela la serviciile unui consilier pentru cariera.

Acum, gradul de dificultate depinde de universitatea la care te inscrii. Unele facultati de psihologie au standarde inalte si profesori exigenti (multe teme, examene cu subiecte ce tin atat de reproducere, cat si de argumentare si analiza critica; prezente la cursuri si seminare), altele sunt mai lejere (examene constand in teste grila; se ignora prezentele).

Eu am urmat primul tip de facultate, la zi. Nu a fost deloc usor sa imbin cerintele de la facultate cu jobul (part-time, muncind de acasa) si cu viata personala. Mai ales pentru ca am fost destul de constiincioasa si responsabila. Ar fi putut sa imi fie mult mai simplu sa trec prin facultate. Scopul meu a fost de la inceput acela de a deveni un bun psiholog/psihoterapeut. Prin urmare, mi-am dat tot interesul pentru a intelege in profunzime unele concepte. Am petrecut mult timp realizand proiecte si teme, deoarece acestea aveau o componenta mai practica, de care stiam ca voi avea nevoie. Am fost corecta (nu am copiat / plagiat). Unii colegi invatau pe de rost pentru examene, copiau la examene si plagiau fara griji. Desi profesorii ne avertizau in legatura cu plagiatul, unii studenti riscau deoarece stiau ca profesorii sunt prea ocupati si obositi pentru a verifica temele cu atentie. La unele examene puteai copia lejer, daca doreai, la altele nu indrazneai.

Asadar, este si nu este o specializare usoara, de cele mai multe ori. Ca te duci la stat ori la privat, poti trece ca gasca prin apa sau poti munci din greu.  In plus, mai este un aspect – daca iti place domeniul, ti se va parea mai usoara decat in cazul in care nu iti place.

Dau la Facultatea de Psihologie pentru ca vreau sa invat cum sa ma schimb/tratez, cum sa ajut o persoana din familie.

Daca vrei sa schimbi ceva la tine, apeleaza la un psihoterapeut. Daca vrei sa ajuti o persoana apropiata, recomanda-I sa apeleze la un psihoterapeut. Facultatea nu te va ajuta. Chiar si psihoterapeutii apeleaza la colegii lor cand au probleme sau cand simt ca sunt prea afectati de munca pe care o presteaza. Desi stiu care sunt pasii de urmat, nu isi pot rezolva singuri unele probleme.

Ai in familie pe cineva cu tulburari mintale sau de comportament si vrei sa ii fii psiholog / terapeut? Nu este deloc indicat. Nu vei putea fi un bun psiholog pentru cei apropiati, deoarece esti prea subiectiv si prea implicat emotional. In plus, in loc sa pierzi timpul cu 3 ani de facultate + 2 de master + alte cursuri si formari, mai bine ai fi alaturi de cei dragi, oferindu-le suportul tau.

Si apoi, facultatea nu iti ofera cunostintele necesare pentru a face asta. Facultatea are rolul de a te familiariza cu concepte psihologice si metode de cercetare, ajutandu-te sa intelegi, indeosebi, “Ce este”, cu scopul de a putea sa intelegi ulterior, in timpul masterului sau formarii de baza, “Cum sa”.

Doar psihoterapeutul si psihiatrul pot trata. Psihoterapeutul poate interveni prin terapie, iar psihiatrul poate trata cu medicatie.

Nu zic ca nu este posibil sa incepi ceva din motive gresite, iar pe parcurs sa descoperi ca ai vrea sa iti faci o cariera din asta. Totusi, inainte de a-ti pierde timpul, nu ar strica sa apelezi la serviciile unui psihoterapeut si sa consulti si un consilier vocational. De exemplu, unele persoane renunta la profesia de psiholog/psihoterapeut deoarece empatizeaza prea mult cu clientii si acest lucru ii face ineficienti si le afecteaza viata personala[11]. Altele, vor sa ii salveze pe ceilalti sau sa dea sfaturi clientilor si realizeaza ca nu asta inseamna sa fii psihoterapeut. 

Daca tu nu vrei sa devii clientul /pacientul unui specialist, ci vrei sa devii terapeut pentru a te a te ajuta tu pe tine insuti, inseamna, printre altele, ca nu ai incredere in aceasta profesie si in cei care o practica. Ai incredere doar in tine si vrei sa detii controlul. Si atunci, de ce vrei sa urmezi facultatea de psihologie!? Nu vei fi si tu un alt profesionist in care nu trebuie sa ai incredere!? Daca vrei sa ii salvezi pe ceilalti, citeste de “Complexul Salvatorului[12] si vei afla de ce este un comportament nesanatos.  

Dau la Facultatea de Psihologie pentru ca imi place sa vorbescu cu oamenii

Cu ce fel de oameni iti place sa vorbesti? Iti place mai mult sa asculti sau sa vorbesti? Ce dovezi poti aduce pentru a sustine ceea ce spui? Exista adesea o contradictie intre ceea ce afirma oamenii si ceea ce fac efectiv.

Multi isi imagineaza ca a fi psiholog este ca in filme. Atunci cand esti psihoterapeut sau psiholog clinician, intri in contact si cu clienti cu tot felul de probleme serioase: dependente, depresie, tentative de suicid, traume, fobii, obsesii, schizofrenie, paranoia, agresivitate s.a.m.d.

Iar tu iti pierzi timpul in facultate: invatand sute de pagini de informatii abstracte, care ar putea fi sintetizate in cateva zeci, dar esti obligat sa memorezi inutil pentru o nota buna; invatand tot felul de teorii care au fost  demontate, alaturi de cele valide, de te zapacesti; invatand informatii si teorii invechite, fara aplicabilitate in contextul actual. Pe tot parcursul facultatii, am avut impresia ca suntem pregatiti pentru a deveni profesori sau cercetatori, nu psihologi. Desigur, au fost si exceptii fericite.

Dupa ce incepi sa citesti tot felul de carti de psihologie practica si manuale de psihoterapie, in afara bibliografiei din facultate, vei realiza la ce este buna facultatea de psihologie: sa intelegi conceptele din cartile/manualele care conteaza cu adevarat si din formarile in psihoterapie / cadrul masterelor de specializare.   

Daca vrei sa lucrezi cu oameni sanatosi clinic, atunci alege specializarile: psihologia muncii, transporturilor si serviciilor sau psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala. Sau alege sa fii consilier psihologic, nu psihoterapeut.

Este clar ca, orice ai alege, va trebui sa citesti multa bibliografie extra, pentru a fi bun in ceea ce faci. Si sa inveti in continuu. Este o profesie sub-apreciata, daca ne raportam la volumul de timp si efort investit si la dificultatea practicii in sine.

Despre Frustrari. Ale mele.

Frustrant este ca nota ramane principalul criteriu de departajare la admiterea la facultate si la master. Nota nu face diferenta intre un student care a invatat pe de rost si unul care a invatat logic. Nota nu face diferenta intre ceea ce poti si ceea ce nu poti face practic. Nota nu face diferenta intre o persoana cu empatie si una fara. Nota nu face diferenta intre o persoana cu anxietate la testare si una fara.

Frustrant este ca studentii care au urmat licee / facultati “usoare” au note mai bune si intra usor la facultate /master, in timp ce studentii care au urmat un liceu/ o facultate cu profesori exigenti, au mai putine optiuni. Concurenta este foarte mare la master, mai ales dupa schimbarea legii psihologului.

Frustrant este ca din cauza presiunii notelor bune este o competitie ridicata intre studenti, astfel ca nu se creeaza un mediu propice pentru dezbateri, schimb de idei.  

Frustrant este ca unii profesori sunt subiectivi. Se dau, uneori, note mai mari (nejustificate) celor din prima banca si celor care sunt foarte activi in timpul orelor sau celor care se imprietenesc cu unii profesori.  

Frustrant este ca esti tratat diferit la restante. Unii sunt prea ingaduitori, altii prea exigenti. Nu se tine cont de faptul ca este un drept al tau ca student si ca poti fi in situatia de a avea restante din cauze medicale, de exemplu, nu pentru ca esti lenes sau neimplicat.

Frustrant este ca pierzi timpul cu tot felul de optionale obligatorii, in loc sa se aloce mai mult timp disciplinelor fundamentale.

Frustrant este ca, in ciuda tehnologiei disponibile, organizarea lasa de dorit.  

Despre partile bune. Din experienta mea.

Modul de predare este in pas cu vremurile. Nu se mai practica scrisul dupa dictare. Profesorii folosesc diverse metode si tehnici interactive la cursuri si seminarii. De exemplu, mozaicul, tehnica lotus, invatarea experentiala, ca metode de predare-invatare sau proiecte si experimente in grup ca metode de cercetare.

Inveti sa gandesti critic. La acest aspect contribuie mult cursurile si seminariile despre metodele stiintifice de cercetare. 

Inveti sa inveti. Cum sa inveti eficient. Cum sa memorezi mai repede si sa retii mai mult timp. Cum sa sintetizezi informatiile. Cum sa iti faci fise de lectura.

Inveti sa lucrezi in echipa sau cum sa nu lucrezi in echipa. Credeam ca stiu sa lucrez in echipa, insa, am aflat in timpul facultatii ca stiu doar sa lucrez cu anumite tipuri de echipe (formate din oameni constiinciosi si motivati).

Te obisnuiesti cu vorbitul in public. Am avut foarte des teme / proiecte in scris, pe care trebuia sa le si sustinem in fata clasei.

Profesori de la care ai ce invata. Inveti din experienta lor, atunci cand iti impartasesc exemple din practica. Inveti din modul lor de a fi, din atitudinea lor, atunci cand sunt empatici, non-judicativi.

In concluzie…

Merita sa dai la Facultatea de Psihologie?  Merita o cariera in psihologie? Parerea mea este ca, intr-un final, tine de a-ti urma pasiunea si a fi bun in ceea ce faci. Restul vor urma. Mai devreme sau mai tarziu…Daca ai motivatia necesara, daca ai calitati precum rabdare, perseverenta, constiinciozitate, vei reusi!

Disclaimer: Am incercat o prezentare echilibrata; unele informatii sunt bazate strict pe propria experienta. Astfel, iti propun sa nu ma crezi si sa verifici singur(a), direct de la sursa. De asemenea, fiecare este diferit si are o situatie diferita, prin urmare experientele sunt diferite.

 

 


Note de subsol

[1] universuljuridic.ro/normele-privind-competentele-profesionale-educatia-formarea-si-atestarea-profesionala-ale-psihologilor-cu-drept-de-libera-practica-modificari-hotararea-nr-7-2019/

[2] universuljuridic.ro/normele-privind-competentele-profesionale-educatia-formarea-si-atestarea-profesionala-ale-psihologilor-cu-drept-de-libera-practica-modificari-hotararea-nr-7-2019/

[3] O nouă religie își propune să vindece boala corporatistului român: despre șarlatanie și coaching republica.ro/o-noua-religie-ic-i-propune-sa-vindece-boala-corporatistului-despre-coaching-c-i-c-arlatanie

[4] Trailer serial „In Treatment”: youtube.com/watch?v=PbpOYLTh6oA

[5] Lista Tipuri psihoterapie: aquamarin.ro/tipuri-psihoterapie/

[6]„Concurența” mea ca psihoterapeut: vracii, astrologii de la TV, cititorii în stele și în cafele. La cine își „tratează” românii suferințele psihice? republica.ro/zconcurenta-mea-ca-psihoterapeut-vracii-astrologii-de-la-tv-cititorii-in-stele-si-in-cafele-la-cine-se

[7] Coachi, șamani și șarlatani – „Dă-mi 1000 de euro ca să-ți spun că te gândești la un ciocan roșu”: republica.ro/coachi-samani-si-sarlatani-zda-mi-1000-de-euro-ca-sa-ti-spun-ca-te-gandesti-la-un-ciocan-rosu

[8]Exemplu de curs de Statistica Psihologica: pse-bv.spiruharet.ro/images/secretariat/secpse2015-bv/Statistica_APLICATA_IN_PSIHOLOGIE.pdf

[9] Cum sa scrii in format APA: owl.purdue.edu/owl/general_writing/index.html

[10] Exemplu de articol stiintific: ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6112178/

[11]Cum ne poate afecta trauma indirectă. Cruzimea vieții copleșitoare:  paginadepsihologie.ro/cum-ne-poate-afecta-trauma-indirecta-cruzimea-vietii-coplesitoare/

[12] Complexul Salvatorului: ursula-sandner.com/complexul-salvatorului/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.